O alternativă propusă pentru regionalizare …

Posted on 24 iunie 2013 by mmTRADERS

Desigur, regionalizarea este subiectul care polarizează cel mai mult atenția în acest an de grație 2013. Subiectul este atât de disputat încât constat că și unele manifestări publice sau culturale (care în ceilalți ani treceau neobservate), sunt analizate acum și din perspectiva regionalizării…

Politiceni, oameni de știință, societatea civilă au propus și susținut variante cu 8, 9 sau mai multe regiuni. Fiecare variantă încearcă să convingă prin explicații mai mult sau mai puțin justificate. În acest context, după o mai veche discuție cu un amic al meu, vreau să propun și eu o variantă. Mi-ar face plăcere să fie luată în seamă ca ipoteză de lucru. Dacă propunerea ar fi o variantă propusă la referndum sunt sigur că ar avea multe șanse de câștig.

Propunerea mea constă în a aborda regionalizarea în două etape. Pentru prima etapă propun definirea a trei regiuni și după 15-20 de ani de funcționare, fiecare regiune să decidă dacă și în câte subregiuni se se împartă, dacă acest lucru se mai consideră necesar. Cele trei regiuni, pe care le propun în prima etapă a descenttralizării, sunt: Transilvania, cu reședința la Alba Iulia, Muntenia cu reședința la Curtea de Argeș și Moldova cu reședința la Suceava.

Acest mod de descentralizare elimină disputele interminabile referitoare la care oraș va fi „capitala” regiunii. În acest mod se rezolvă și influența polului de presiune care-l constituie Municipiul București și care complică foarte mult calculele pentru regiunile din sud, care fără voia lor sunt puternic dependente de influența Capitalei. După cei 15-20 de ani de descentralizare influența Capitalei s-ar reduce, apărând alte fluxuri de circulație și de mișcare a bunurilor și persoanelor.

Propunerea pe care o formulez are argumente istorice evidente, bine înrădăcinate în mentalul colectiv al românilor. Dacă constituim doar trei regiuni se poate pune la punct mai rapid cadrul descentralizării, nu mai facem 8,9 sau 10 ”baroni locali” și realizăm descentralizarea cu costuri minime. Trecerea ulterioară la regiuni mai mici s-ar realiza mai ușor și ar exista posibilitatea corectării greșelilor care s-ar face în această primă etapă de descentralizare. Această primă etapă de descentralizare propusă rezolvă în mod favorabil, pentru toți actorii implicați, sensibila problemă  a regiunilor constituite pe criterii etnice.

Propunerea pe care o formulez ar elimina și o anomalie care se conturează la referendumul din toamna acestui an sau din primăvara anului 2014, aceea de a fi „consultați” ardelenii cum ar fi mai bine să se organizeze moldovenii și viceversa. Votul liber este atributul unei democrații însă în problema regionalizării consider că fiecare trebuie să voteze pentru el, nu pentru ceilalți.

O altă propunere pe care o fac este ca cel ales să conducă regiunea să fie desemnat prin vot diirect de întreaga populație din regiune și să fie numit Voievod. Cel care reprezintă guvernul la nivel de regiune să fie niumit de Primul Ministru și să fie numit Guvernator. Noțiunile existente la nivel de județ să se păstreze, respectiv Președinte și Prefect. Așa populația ar face distinție clară între structurile regionale (cele care vin cu terminologie nouă) și structurile actuale județene, care și-ar păstra terminologia.

Mai important decât terminologia este însă gradul de descentralizare vizat. Pentru acele competențe care vor fi transferate la nivel regional, Guvernul ar trebuie să ia măsuri imediate de reducere substanțială a aparatului de lucru pentru ministrerului respectiv. Cu cât vor rămânea mai mulți oameni în ministrere, cu atât de mult descentralizarea va fi compromisă. Cu cât se va reduce numărul de funcționari în ministerele care vor face obiectul descentralizării cu atât mai repede descentralizarea va deveni efectivă.

Cred cu tărie că o descentralizare în două etape ar fi avantajoasă, promovând spiritul de competiție între cele trei regiuni și totodată declanșând schimbarea de mentalitate necesară a trece de la un sistem supercentralizat la nivel național la un sistem modern, de tip regional. Prima etapă a descentralizarii ne-ar ajuta mai ușor a înțelege faptul că aducem decizia mai aproape de noi trebuie să ne facă mai responsabili. Intervalul de 15-20 de ani ne-ar permite să analizăm și să pregătim corespunzător descentralizarea și regionalizarea necesară în noul context european care se va contura în următoarea perioadă de timp.

Filed under: generalitati | Tagged: , , , | Leave a comment »

Despre (re)desenarea regiunilor

Posted on 24 ianuarie 2010 by mmTRADERS

În anul 1998, pentru coordonarea procesului de dezvoltare regională, au luat fiinţă regiunile de dezvoltare, ca subdiviziuni regionale ale României.  Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord administrativ între consiliile judeţene şi cele locale. Coordonarea forului consultativ al regiuni se asigură prin rotaţie, anual, de către preşedintele consiliului judeţean al unui judeţ membru al regiunii. România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov.

Iniţal, regiunile au primit spre gestionare fondurile PHARE de la Uniunea Europeană. Cu aceaa ocazie au început să funcţioneze agenţiile de dezvoltare regională. Ulterior, pentru a facilita şi monitoriza procesul de integrare, rolul agenţiilor de dezvoltare a sporit. În timp, pe lângă rolul de catalizator de proiecte, agenţiile de dezvoltare au preluat şi atribuţii în a colecta şi agrega date statistice la nivelul regiunii, fară ca prin aceasta să se substituie Institutului Naţional de Statistică. Aceste date au fost utilizate la construcţia primelor programe multianuale de dezvoltare regională. Fiecare regiune are întocmit, într-un mod mai mult sau mai puţin participativ, un asemena program de dezvoltare regională. Coroborat cu acest aspect, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte de infrastructură regională şi au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.

Regiunile de dezvoltare ale României corespund din punct de vedere a clasificării UE cu diviziunile de nivel NUTS-II. Europa este un continent al regiunilor şi în timp acest lucru va fi evident şi în România. La această dată există deja structuri de coordonare de tip regional. Cîteva exemple: amintitele agenţii de dezvoltare regională, organismele intermediare pentru implementarea unor fonduri structurale (resurse umane POS DRU, mediu si protecţia mediului POS MEDIU, agricultura PNDR), instituţii deconcentrate ale staului (Garda de mediu, Oficiul pentru protecţia consumatorilor, Inspectoratele de Stat în construcţii, Direcţiile regionale de poştă) şi exemplele ar putea continua.

Chiar dacă devin din ce în ce mai reprezentative în domeniul dezvoltării regionale, regiunile nu au încă definit statutul administativ. În Uniunea Europeană aceste structuri organizatorice au statut administrativ propriu şi acest model va trebui să-l adoptăm şi noi. Pentru perioada următoare una dintre priorităţile României este de a-şi delimita regiunile de dezvoltare şi de a defini clar rolul acestora. Că aceste noi structuri se vor suprapune peste cele opt care există azi, că ele vor arata altfel ca număr şi configuraţie, încă nu putem şti. Important este ca procesul de consultare să înceapă şi el să fie dezbătut în toate mediile: politic, economic, social-cultural. Numai o dezbatere transpsrentă şi susţinută, continuată pe parcursul a doi sau trei ani ne poate garanta o regionalizare eficientă a teritoriului. Inclusiv criteriile care să stea la baza acestei regionalizări sunt greu de fixat. Important este ca cetăţenii din fiecare regiune să fie mulţumiţi de noua construcţie şi aceasta să le permită un nivel de trai dorit de fiecare (sau de cât mai mulţi posibil).

Consider că pentru viitorii trei ani aceasta va fi cea mai importantă temă a nostră, ca ţară. La fel sunt convins că numai printr-un dialog deschis, sistematizat şi de durată ne vom putea achita cu succes de această provocare. Iar acest dialog trebuia deja început… Dumnezeu să ne dea înţelepciunea de a ne putea onora de această nobilă responsabilitate.

Filed under: generalitati | Tagged: | Leave a comment »