Aşa văd eu derularea viitoarelor fonduri europene

Posted on 29 iulie 2012 by mmTRADERS

Modul în care reuşim să utilizăm fondurile europene este dependent de mai mulţi factori.  Pe baza experienţei dobândite în ultimii 5 ani, doresc să fac unele propuneri de îmbunătăţire pentru următorul cadru de programare 2013 – 2020. Azi aş dori să abordez domeniul care se numeşte capacitate instituţională. Aici lucrurile sunt relativ simple şi o să spuneţi că nu există prea multe de îmbunătăţit… Şi touşi, îndrăznesc să fac următoarele propuneri:

1. Autorităţile de Management (AM) care deservesc programele sectoriale sau regionale să fie grupate într-un singur minister, sub o comandă unică, astfel încât modul de lucru  să fie cât mai unitar structurat. În acest mod ministerul respectiv poate spune că răspunde şi coordonează  modul de implementare a instrumentelor financiare în România. În actuala formă, în care avem AM distribuite la diverse ministere, constatăm că ministrul Leonard Orban conduce o maşină la care nu are decât volanul. Celelalte elemente: motorul, cutia de viteză şi pedalele se află în altă parte. Desigur, există riscul să concentrăm prea multă putere în mâna unuei singure persoane, însă eu cred că Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale poate reglementa această problemă. În definitiv o altă persoană, Ministrul de Finanţe, gestionează sume de zeci de ori mai mari decât Ministrul Afacerilor Europene (sau cum se va numi el în viitor).

2. Principala modificare pe care o propun se referă la modul de organizare a Organismelor Intermediare (OI). Propun ca OI să fie organizate la nivel judeţean, adică un OI în fiecare judeţ, care să deservească toate programele sectoriale sau regionale. Fac această propunere bazându-mă pe următoarele considerente:

a. Solicitantul (public sau privat) care doreşte să depună o cerere de finanţare, indiferent pe care program sau axă, se adresează la OI judeţean şi ştie că acolo găseşte pe cineva (competent şi interesat) care-l poate îndruma şi coordona de la început până la finalul derularii unui proiect. În acest mod solicitantul nu are de făcut drumuri costisitoare la regiune sau în capitală în funcţie de program. Totodată se asigură beneficiarilor un tratament egal pe tot cuprinsul ţării. Promovarea fondurilor se face în această variantă într-o formă relativ uşoară, astfel încât oricine vrea să se informeze sau să depună o Cerere de Finanţare este direcţionat într-un singur loc, la OI judeţean;

b. Persoanele din OI vor fi specialiştii cei mai buni pe domeniile lor specifice. Structura organizatorică va fi stabilită în principal de ministerul de resort, cel care va coordona AM şi OI.  Pentru stabilirea/nominalizarea personalului din structurile OI vor fi implicate: ONG-uri, autorităţi locale şi ministerul de resort. Plata va fi făcută într-un sistem mixt local (din fondurile consiliilor judeţene/primării)  şi naţional (din secţiunea de asistenţă tehnică), pe bază de performanţă. Criteriile de performanţă vor fi numărul de proiecte depuse, sumele atrase etc.

c. În acest mod de organizare OI-urile ar intra în competiţie directă, ar fi controlabile atât local cât şi la nivel naţional. Fiecare OI va prezenta public Rapoartul anuale de activitate la nivel local. După prezentarea locală reportul va fi transmis şi la ministerul de resort. În funcţie de aceste rapoarte se vor putea face corecţiile necesare în modul de organizare şi funcţionare, atât de către minister cât şi de către actorii locali decidenţi.

d. Serviciile principale pe care urmează să le presteze OI ar fi: promovarea programelor de finanţare la grupurile ţintă, verificarea preliminară a cererilor din punct de vedere administrativ, asistenţă pentru întocmirea Cererilor de Finanţare şi a documentelor de rambursare, monitorizarea implementării proiectelor, dialogul cu autorităţile locale şi centrale). Interesul fiecărui OI este să ajute şi să corecteze lucrurile cît mai repede, astfel încât la nivelul AM-urilor verificările să se facă cât mai uşor şi mai eficient. În această variantă OI reprezintă interfaţa în ambele sensuri între beneficiar şi AM, fiecare jucându-şi rolul în cel mai competent mod, uşurând atât munca beneficarului cât şi a AM.
Pentru unele servicii, care pot fi presrtate de terţi, OI poate subcontracta servicii externe în anumite perioade încărcate de activitate.

Nu am stat să rafinez foarte mult ideea. O consider bună şi de aceea am vrut să o aduc la cunoştinţa celor implicaţi în domeniu. Am publicat-o ca să primesc observaţiile celor interesaţi/vizaţi şi pe baza lor să-mi îmbunatăţesc propunerea. Aşa că aştept cu interes comentariile şi propunerile voastre.

Mai am două întrebări de final: Credeţi în utilitatea acestei propuneri (chiar într-o formă îmbunătăţită)? Unde consideraţi că ar fi bine să înaintez această propunere, ca ea să fie considerată o alternativă la actuala schemă organizatorică?

Mircea CIOCIAN

Filed under: finanţări | Tagged: , | Leave a comment »

Ce doresc eu de la noile Fonduri Structurale?

Posted on 25 februarie 2012 by mmTRADERS

Am intrat în etapa de pregatire şi negociere a noului pachet de fonduri structurale ce va fi utilizat în periada de programare 2014 – 2020. Avem câţiva ani în care ne-am straduit, după ştiinţa şi puterile noastre, să atragem fondurile puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană.  Avem o minimă experienţă care ne face să privim mai încrezători următoarea perioadă de programare. Am văzut lucruri bune (PNDR) şi am trecut prin lecţii mai puţin plăcute (POR şi POS DRU), însă am avut de învăţat şi asta mi se pare cel mai important lucru.

Fiind în perioadă de pregătire a următoarelor instrumente structurale, vreau să formulez şi eu trei propuneri de îmbunătăţire a cadrului instituţional viitor de aplicare. Nu spun că acestea rezolvă întreaga problematică a fondurilor structurale. Nu spun că altele nu mai pot fi formulate. Sunt însă trei propuneri pe care eu personal le găsesc normale şi mi-ar plăcea să le văd implementate în următoarea perioadă de programare 2014 – 2020.

1. Programul Operaţional Regional (POR) să fie întocmit de fiecare regiune de dezvoltare, adaptat la condiţiile specifice ale regiunii. În perioada de programare 2007 – 2013 am avut acelaşi document la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Practic avem 8 regiuni diferite dar cu acelaşi document programatic. Cred că sunteţi de acord cu mine că interesele şi priorităţile de dezvoltare a unei regiuni depind de foarte mulţi factori şi este normal ca fiecare regiune să-şi decidă într-un proces consultativ propria strategie de dezvoltare. Regiunea dunăreană de Sud-Est are un specific, regiunea centrală altul şi aşa mai departe. Această propunere cred că este cel mai uţor de implementat.

2. Să fie gândit, documentat şi negociat distinct un Program Operaţional Sectorial pentru Cultură. România este o ţară care se poate mândri la acest capitol cu multe realizări, locuri şi personalităţi care nu pot fi valorificate aşa cum se cuvine. Nu avem fonduri suficiente pentru cercetarea şi renovarea vestigiilor istorice, nu avem fonduri pentru muzee şi case memoriale, nu avem fonduri pentru repararea şi redarea în circuitul public a multor colecţii şi obiecte de patrimoniu. Nu pot fi puse în valoare castre, castele şi vechi clădiri care au însemnat ceva pentru istoria acestor locuri. Existând un POS Cultură cu mai multe axe prioritare bine gândite, aceste lucruri ar fi posibile. În felul acesta ar fi degrevat şi bugetul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ar putea fi gândite proiecte istorice şi culturale de amploare. Finanţările pe care le oferă azi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional sunt bune, însă ele nu acoperă decât intervenţii punctuale, de mică anvergură, avînd în vedere bugetul mic care poate fi alocat pe proiect.

3. Ultima propunere se referă la cadrul instituţional de implemetare. Peronal consider că este util să existe un minister specializat pentru fonduri europene şi toate Autorităţile de Management să fie integrate în acest minister, nu dispersate în diverse ministere ca în momentul de faţă.În perioada unui exerciţiu de programare structura şi conducerea ministerului ar fi de dorit să fie stabilă. Ministerul ar fi organismul principal în care s-ar întocmi toate documentele programatice în baza cărora s-ar face negocierile cu Uniunea Europeană. Agendele de lucru ar putea fi armonizate mai uşor şi totodată s-ar face o politică articulată la nivel naţional pe toate programele operaţionale. Autorităţile de Managemet ar fi responsabile cu aprobarea proiectelor,  finanţarea şi monitorizarea acestora. Marea modificare pe care o propun se extinde însă la Organismele Intermediare. Eu aş vedea un singur Organism Intermediar (OI) organizat la nivelul fiecărui judeţ. Acest OI urmând să deservească toate programele operaţionale. Solicitanţii ar avea posibiltatea să se adreseze mult mai uşor unei singure entităţi care să se ocupe de fonduri europene decât să caute în 5 sau 7 locuri diferite actualele  organisme intermediare… Viitoarele OI ar fi eminamente private, un consorţiu de organisme format din SRL-uri şi ONG-uri, care să fie finanţate în funcţie de performanţă, adică de numărul de proiecte promovate, finanţate şi finalizate. Aceste OI-uri ar urma să fie selectate de Minister, în baza ofertelor întocmite şi a indicatorilor de performanţă propuşi. OI-urile vor avea astfel interesul să aibă o comunicare cât mai bună cu oamenii, să poată promova cât mai multe proiecte,  la fel cum vor avea interesul să furnizeze documente la cel mai profesional mod spre Autorităţile de Management, să poată implementa uşor cât mai multe proiecte. Revenind la beneficiar, acesta are de discutat şi de schimbat hârtii doar cu OI de la nivel de judeţ, apropiid comunicarea de cetăţean sau de firma locală ce solicită finanţare. Atunci când vom avea în competiţie directă 41 de OI private vom discuta în România de alte rate de absorţie a fondurilor structurale alocate de Uniunea Europeană.

Filed under: finanţări | Tagged: | Leave a comment »