Modul în care reuşim să utilizăm fondurile europene este dependent de mai mulţi factori. Pe baza experienţei dobândite în ultimii 5 ani, doresc să fac unele propuneri de îmbunătăţire pentru următorul cadru de programare 2013 – 2020. Azi aş dori să abordez domeniul care se numeşte capacitate instituţională. Aici lucrurile sunt relativ simple şi o să spuneţi că nu există prea multe de îmbunătăţit… Şi touşi, îndrăznesc să fac următoarele propuneri:
1. Autorităţile de Management (AM) care deservesc programele sectoriale sau regionale să fie grupate într-un singur minister, sub o comandă unică, astfel încât modul de lucru să fie cât mai unitar structurat. În acest mod ministerul respectiv poate spune că răspunde şi coordonează modul de implementare a instrumentelor financiare în România. În actuala formă, în care avem AM distribuite la diverse ministere, constatăm că ministrul Leonard Orban conduce o maşină la care nu are decât volanul. Celelalte elemente: motorul, cutia de viteză şi pedalele se află în altă parte. Desigur, există riscul să concentrăm prea multă putere în mâna unuei singure persoane, însă eu cred că Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale poate reglementa această problemă. În definitiv o altă persoană, Ministrul de Finanţe, gestionează sume de zeci de ori mai mari decât Ministrul Afacerilor Europene (sau cum se va numi el în viitor).
2. Principala modificare pe care o propun se referă la modul de organizare a Organismelor Intermediare (OI). Propun ca OI să fie organizate la nivel judeţean, adică un OI în fiecare judeţ, care să deservească toate programele sectoriale sau regionale. Fac această propunere bazându-mă pe următoarele considerente:
a. Solicitantul (public sau privat) care doreşte să depună o cerere de finanţare, indiferent pe care program sau axă, se adresează la OI judeţean şi ştie că acolo găseşte pe cineva (competent şi interesat) care-l poate îndruma şi coordona de la început până la finalul derularii unui proiect. În acest mod solicitantul nu are de făcut drumuri costisitoare la regiune sau în capitală în funcţie de program. Totodată se asigură beneficiarilor un tratament egal pe tot cuprinsul ţării. Promovarea fondurilor se face în această variantă într-o formă relativ uşoară, astfel încât oricine vrea să se informeze sau să depună o Cerere de Finanţare este direcţionat într-un singur loc, la OI judeţean;
b. Persoanele din OI vor fi specialiştii cei mai buni pe domeniile lor specifice. Structura organizatorică va fi stabilită în principal de ministerul de resort, cel care va coordona AM şi OI. Pentru stabilirea/nominalizarea personalului din structurile OI vor fi implicate: ONG-uri, autorităţi locale şi ministerul de resort. Plata va fi făcută într-un sistem mixt local (din fondurile consiliilor judeţene/primării) şi naţional (din secţiunea de asistenţă tehnică), pe bază de performanţă. Criteriile de performanţă vor fi numărul de proiecte depuse, sumele atrase etc.
c. În acest mod de organizare OI-urile ar intra în competiţie directă, ar fi controlabile atât local cât şi la nivel naţional. Fiecare OI va prezenta public Rapoartul anuale de activitate la nivel local. După prezentarea locală reportul va fi transmis şi la ministerul de resort. În funcţie de aceste rapoarte se vor putea face corecţiile necesare în modul de organizare şi funcţionare, atât de către minister cât şi de către actorii locali decidenţi.
d. Serviciile principale pe care urmează să le presteze OI ar fi: promovarea programelor de finanţare la grupurile ţintă, verificarea preliminară a cererilor din punct de vedere administrativ, asistenţă pentru întocmirea Cererilor de Finanţare şi a documentelor de rambursare, monitorizarea implementării proiectelor, dialogul cu autorităţile locale şi centrale). Interesul fiecărui OI este să ajute şi să corecteze lucrurile cît mai repede, astfel încât la nivelul AM-urilor verificările să se facă cât mai uşor şi mai eficient. În această variantă OI reprezintă interfaţa în ambele sensuri între beneficiar şi AM, fiecare jucându-şi rolul în cel mai competent mod, uşurând atât munca beneficarului cât şi a AM.
Pentru unele servicii, care pot fi presrtate de terţi, OI poate subcontracta servicii externe în anumite perioade încărcate de activitate.
Nu am stat să rafinez foarte mult ideea. O consider bună şi de aceea am vrut să o aduc la cunoştinţa celor implicaţi în domeniu. Am publicat-o ca să primesc observaţiile celor interesaţi/vizaţi şi pe baza lor să-mi îmbunatăţesc propunerea. Aşa că aştept cu interes comentariile şi propunerile voastre.
Mai am două întrebări de final: Credeţi în utilitatea acestei propuneri (chiar într-o formă îmbunătăţită)? Unde consideraţi că ar fi bine să înaintez această propunere, ca ea să fie considerată o alternativă la actuala schemă organizatorică?
Mircea CIOCIAN
Filed under: finanţări | Tagged: leonard orban, perioada de programare 2014 - 2020 | Leave a comment »
TEZAUR 