Am intrat în etapa de pregatire şi negociere a noului pachet de fonduri structurale ce va fi utilizat în periada de programare 2014 – 2020. Avem câţiva ani în care ne-am straduit, după ştiinţa şi puterile noastre, să atragem fondurile puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană. Avem o minimă experienţă care ne face să privim mai încrezători următoarea perioadă de programare. Am văzut lucruri bune (PNDR) şi am trecut prin lecţii mai puţin plăcute (POR şi POS DRU), însă am avut de învăţat şi asta mi se pare cel mai important lucru.
Fiind în perioadă de pregătire a următoarelor instrumente structurale, vreau să formulez şi eu trei propuneri de îmbunătăţire a cadrului instituţional viitor de aplicare. Nu spun că acestea rezolvă întreaga problematică a fondurilor structurale. Nu spun că altele nu mai pot fi formulate. Sunt însă trei propuneri pe care eu personal le găsesc normale şi mi-ar plăcea să le văd implementate în următoarea perioadă de programare 2014 – 2020.
1. Programul Operaţional Regional (POR) să fie întocmit de fiecare regiune de dezvoltare, adaptat la condiţiile specifice ale regiunii. În perioada de programare 2007 – 2013 am avut acelaşi document la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Practic avem 8 regiuni diferite dar cu acelaşi document programatic. Cred că sunteţi de acord cu mine că interesele şi priorităţile de dezvoltare a unei regiuni depind de foarte mulţi factori şi este normal ca fiecare regiune să-şi decidă într-un proces consultativ propria strategie de dezvoltare. Regiunea dunăreană de Sud-Est are un specific, regiunea centrală altul şi aşa mai departe. Această propunere cred că este cel mai uţor de implementat.
2. Să fie gândit, documentat şi negociat distinct un Program Operaţional Sectorial pentru Cultură. România este o ţară care se poate mândri la acest capitol cu multe realizări, locuri şi personalităţi care nu pot fi valorificate aşa cum se cuvine. Nu avem fonduri suficiente pentru cercetarea şi renovarea vestigiilor istorice, nu avem fonduri pentru muzee şi case memoriale, nu avem fonduri pentru repararea şi redarea în circuitul public a multor colecţii şi obiecte de patrimoniu. Nu pot fi puse în valoare castre, castele şi vechi clădiri care au însemnat ceva pentru istoria acestor locuri. Existând un POS Cultură cu mai multe axe prioritare bine gândite, aceste lucruri ar fi posibile. În felul acesta ar fi degrevat şi bugetul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ar putea fi gândite proiecte istorice şi culturale de amploare. Finanţările pe care le oferă azi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional sunt bune, însă ele nu acoperă decât intervenţii punctuale, de mică anvergură, avînd în vedere bugetul mic care poate fi alocat pe proiect.
3. Ultima propunere se referă la cadrul instituţional de implemetare. Peronal consider că este util să existe un minister specializat pentru fonduri europene şi toate Autorităţile de Management să fie integrate în acest minister, nu dispersate în diverse ministere ca în momentul de faţă.În perioada unui exerciţiu de programare structura şi conducerea ministerului ar fi de dorit să fie stabilă. Ministerul ar fi organismul principal în care s-ar întocmi toate documentele programatice în baza cărora s-ar face negocierile cu Uniunea Europeană. Agendele de lucru ar putea fi armonizate mai uşor şi totodată s-ar face o politică articulată la nivel naţional pe toate programele operaţionale. Autorităţile de Managemet ar fi responsabile cu aprobarea proiectelor, finanţarea şi monitorizarea acestora. Marea modificare pe care o propun se extinde însă la Organismele Intermediare. Eu aş vedea un singur Organism Intermediar (OI) organizat la nivelul fiecărui judeţ. Acest OI urmând să deservească toate programele operaţionale. Solicitanţii ar avea posibiltatea să se adreseze mult mai uşor unei singure entităţi care să se ocupe de fonduri europene decât să caute în 5 sau 7 locuri diferite actualele organisme intermediare… Viitoarele OI ar fi eminamente private, un consorţiu de organisme format din SRL-uri şi ONG-uri, care să fie finanţate în funcţie de performanţă, adică de numărul de proiecte promovate, finanţate şi finalizate. Aceste OI-uri ar urma să fie selectate de Minister, în baza ofertelor întocmite şi a indicatorilor de performanţă propuşi. OI-urile vor avea astfel interesul să aibă o comunicare cât mai bună cu oamenii, să poată promova cât mai multe proiecte, la fel cum vor avea interesul să furnizeze documente la cel mai profesional mod spre Autorităţile de Management, să poată implementa uşor cât mai multe proiecte. Revenind la beneficiar, acesta are de discutat şi de schimbat hârtii doar cu OI de la nivel de judeţ, apropiid comunicarea de cetăţean sau de firma locală ce solicită finanţare. Atunci când vom avea în competiţie directă 41 de OI private vom discuta în România de alte rate de absorţie a fondurilor structurale alocate de Uniunea Europeană.
Filed under: finanţări | Tagged: perioada de programare 2014 - 2020 | Leave a comment »
TEZAUR 